Cancerul de colon (colorectal) este al treilea tip de cancer cel mai frecvent întâlnit atât la bărbaţi, cât şi la femei. Una din 10 persoane ajungă să sufere de cancer de colon. Datorită screening-urilor, în ultimii 20 de ani rata mortalităţii datorată cancerului de colon a scăzut.

 

Factori de risc

Cauza exactă a cancerului de colon este necunoscută, iar cei mai frecvenţi factori de risc sunt următorii:

• Supraponderalitatea sau obezitatea
• Inactivitatea fizică
• Consumul unei cantităţi prea mari de alimente procesate sau carne roşie
• Consumul de alcool
• Fumatul
• Vârsta înaintată
• Antecedente similare de cancer în familie

 

Unele boli genetice:
Modificările anumitor gene cresc riscul de cancer de colon. Cancerul de colon ereditar fără polipoză (HNPCC) este cel mai frecvent tip de cancer colorectal ereditar (genetic).
Polipoza adenomatoasă familială (FAP) este o afecţiune rară caracterizată prin polipi dobândiţi pe care ereditară, în colon şi rect. Este rezultatul modificărilor unei gene specifice numite APC.
A fi suferit de cancer de colon anterior: o persoană cu antecedente de cancer de colon poate dezvolta din nou cancer de colon.
Colita ulcerativă sau boala Crohn: Riscul de cancer de colon este crescut la cei care suferă de această boală inflamatorie.

 

Simptome:

Modificările obiceiurilor intestinale, cum ar fi diareea-constipaţia şi în cazul în care aceste modificări durează mai mult de câteva zile
Senzaţie de a nu goli complet intestinul
Sângele (roşu aprins sau roşu închis) în scaun sau scaun de culoare închisă
Balonare abdominală, dureri cauzate de crampe sau acuze legate de balonare
Pierderea în greutate fără un motiv cunoscut
Oboseală constantă
Cancerele de colon au devenit o afecţiune care poate fi prevenită prin diagnostic şi tratament timpuriu, prin colonoscopie, a polipilor care se pot transforma în cancer.

 

Ce este colonoscopia?
Examinarea organelor cu un dispozitiv care are o cameră la capăt şi care este flexibil, se numeşte endoscopie. Acest proces este numit în mod specific în funcţie de regiunea examinată. Ultima examinare a intestinului se numeşte „rectoscopie” şi întregul examen al intestinului gros se numeşte „colonoscopie”.
Când este cazul să se facă colonoscopie?

*          Antecedente familiale de cancer de colon,

*          Monitorizarea şi tratamentul polipilor intestinali,

*          Monitorizarea pacienţilor care au suferit o intervenţie chirurgicală pentru cancer intestinal,

*          Fiecare persoană sănătoasă cu vârsta peste 50 de ani (în scopuri de screening),

*          Hemoragie rectală,

*          Anemie pe termen lung care nu răspunde la tratament,

*          Diagnosticul şi monitorizarea bolilor inflamatorii intestinale (Crohn şi colită ulcerativă),

*          Modificarea obiceiurilor de defecare (diaree sau constipaţie prelungită),

*          Subţierea scaunului, senzaţia de defecare şi imposibilitatea de a defeca atunci când mergeţi la toaletă,

*          Durere abdominală inexplicabilă şi pierderea în greutate.

 

Mulţumită colonoscopiei următoarele aspecte devin posibile:

*          Detectarea şi îndepărtarea structurilor numite polipi, localizaţi pe suprafaţa interioară a intestinului,

*          Imagistica maselor tumorale şi prelevarea de biopsie,

*          Detectarea „Diverticulelor” cunoscute sub numele de buzunare ale peretelui intestinal,

*          Vizualizarea problemelor vasculare şi oprirea oricărei hemoragii existente,

*           Corectarea situaţiilor precum obstrucţia intestinală care apare atunci când intestinele se răsucesc.